Abstract: When the Second World War finished, Romania entered from the political point of view under the influence of the Soviet Union, which meant the restoration of the communist regime, which produced great upheavals in the Rumanian society and the Romanian institutions and spirituality visibly suffered and decayed. Many of the Romanian intellectuals, who worked in diplomatic missions of Romania abroad, decided not to return home, and others, who were still in the country, decided to live in the exile, because they foresaw the future of the country with distrust. Some of the Romanian intellectuals chose to live in South and Latin America, very far from their native country. They decided to found magazines, newspapers and reviews of Romanian culture, with great material efforts. This way, they could publish their own works in Romanian, their mother tongue. We will briefly present the magazines that were published in Latin America during the period 1945-1989: “Cuget românesc”, “Pământul strămoşesc”, and “Drum”.
Keywords: Argentina; Romanian Immigration; Exile; Communism; Freedom; Hope.
Al final de la Segunda Guerra Mundial, después de haberse instaurado en Rumania el comunismo, en 1944, muchos de los intelectuales rumanos eligieron exiliarse, ir a vivir a otros países de Europa e incluso a otros continentes. El núcleo más importante se encontraba en el oeste de Europa, especialmente en Francia, Alemania, España e Italia, pero algunos de ellos llegaron a vivir incluso en la América Latina, donde fundaron pequeñas comunidades rumanas.
Presentaremos en el presente artículo algunas de las revistas que los exiliados rumanos lograron publicar en los países hispano – americanos. Ellos se enfrentaron a muchos problemas para poder publicarlas, ya que el mayor problema era el material, el de la financiación. Muchos de ellos hicieron grandes esfuerzos económicos y sacaron dinero de su propio bolsillo para contribuir a la aparición de dichas publicaciones.
Era importante y, a la vez, imprescindible para ellos que siguieran escribiendo en rumano, ya que luchaban a través de su escritura, en contra del comunismo que se había apoderado de Rumania. Escribían en contra del nuevo régimen, sin temor, libremente, ya que los países en los que se encontraban les permitían ser libres, escribir lo que pensaban, sin censura. Era justamente lo contrario de lo que pasaba en Rumania, donde los comunistas empezaron a depurar políticamente las universidades, las asociaciones de escritores y las culturales también. Por atenerse a su ideología y por no querer aceptar el nuevo orden estatal, muchos de los intelectuales que decidieron quedarse en Rumania y enfrentarse al régimen, llegaron a las cárceles, donde sufrían castigos inhumanos, los condenaban a muerte o a cadena perpetua. A muy pocos de ellos les indultaron, pero tras el indulto eran perseguidos y vigilados permanentemente, no podían salir del país, así que su libertad era aparente. Era otra cárcel, pero de otras dimensiones.
Las revistas culturales rumanas más destacadas que se publicaron en la América Latina fueron: “Cuget românesc” (Pensamiento rumano) y “Pământul strămoşesc” (La Tierra de nuestros antecesores) (ambas en Argentina), “Drum” (El Camino) (en México). Todas llevan títulos sugerentes, relacionados con el país, con su destino común, pero lo más importante era que les ofrecieran la oportunidad de expresarse libremente.
Después de la Revolución rumana de 1989, que significó el fin del comunismo, después de casi medio siglo de traumas físicos y psicológicos, paulatinamente se instauró la democracia, lo que conllevó la libertad de expresión, la que había faltado completamente durante el duro régimen. Los críticos literarios rumanos empezaron a dedicarse a la recuperación de las obras que se escribieron en rumano, en todos los países del mundo. Ha sido un trabajo muy duro y largo, que sigue todavía, porque se escribieron y se publicaron muchísimas obras y revistas[1] en rumano en casi todos los continentes. Muchas de dichas publicaciones fueron donadas a las bibliotecas rumanas, así que el mayor fondo del exilio se encuentra en la Biblioteca Nacional de Bucarest y en Biblioteca de la Academia de la misma ciudad.
Uno de los rumanos que vivió su exilio en uno de los países de la América del Sur, en Argentina, Dumitru Găzdaru tuvo la idea de fundar una revista de cultura rumana, “Cuget românesc” (Pensamiento Rumano). Apareció desde enero de 1951 hasta 1957 – 1958, „cu sacrificiul şi sub îngrijirea redacţională a unui comitet de intelectuali din exil”[2]. La dirección de la redacción era: Calle Mariano Acosta, 81, Buenos Aires, y la Administración se encontraba en Calle Aráoz 2361 – C.
Los textos publicados estaban escritos a máquina, según las posibilidades técnicas de los años `50-`60. Los primeros números tuvieron también un Supliment literar (Suplemento literario), a través del cual se ofrecían a los lectores fragmentos representativos[3] de la literatura popular y culta rumanas, sin haberse propuesto elaborar una antología de textos literarios rumanos:
„Amintim din capul locului că prin acest adaus literar nu ne-am propus altceva decât să mulţumim gustul cât mai multor categorii de cititori din lumea compatrioţilor dornici de slovă românească. Nu avem pretenţiunea de a înjgheba o antologie în care să se oglindească în chip sistematic un anumit spirit de epocă, sau preocuparea de a reproduce pentru fiecare scriitor texte reprezentative care să exprime stilul şi atitudinea sa distinctă”[4].
A partir del número 6 (1957 – 1958), los artículos estaba agrupados en los siguientes apartados: Articole – Literatură (Artículos – Literatura), Cronică – Necrologie (Crónica y Necrología), Note şi comentarii (Notas y cometarios), Recenzii şi semnalări (Reseñas), Varia (Miscelánea).
Colaboraron a esta revista los siguientes: Dumitru Găzdaru, que escribió artículos, J. B. Aguilar Torres, Anton Bălan, N. D. Ciotori, N. I. Herescu, que enviaron para publicar versos, ensayos y artículos; el conocido novelista Vintilă Horia, que en aquel período vivía en Argentina, escribió versos; G. Racoveanu, J. N. Manzatti, M. I. Lefter, D. Şt. Marin, Liviu Bogdan, Virgil Ionescu, Meluţa D. Marin, Marcel Nicolau, Lucia A. Popovici, N. Sestean, Stan Ionescu, Emil Turdeanu[5], la mayoría de ellos escribieron artículos sobre temas políticos.
Los artículos que aparecieron en la revista trataron sobre diversos temas: los sufrimientos de los rumanos que fueron desterrados a Siberia[6], después de haber acabado la Segunda Guerra Mundial; el evento del 23 de Agosto de 1944[7], que significa el comienzo de la dictadura comunista en Rumania; el plagio[8] en la elaboración de los trabajos de investigación científica; los descubrimientos en los sitios arqueológicos[9] de Rumania; el éxito de los intelectuales rumanos[10] a nivel internacional; la vida y la obra de los escritores, intelectuales, hombres de cultura rumanos[11]; el génesis del pueblo y el desarrollo del idioma[12] rumano; ensayos en contra la literatura rumana[13] escrita durante el período comunista en Rumania, que elogiaba el régimen y al dictador; la cultura[14] rumana; las tradiciones[15] populares y religiosas de Rumania; la historia[16] nacional y mundial; el exilio[17].
Asimismo, se escribieron cuentos[18], poesías, memorias[19], reseñas de libros publicados en rumano y en otros idiomas[20]; correspondencia[21]; conmemoraciones de figuras[22] ilustres de la literatura e historia rumanas y mundial.
En cada número hay dos apartados titulados: Cărţi, broşuri şi extrase primite la redacţie (Libros, folletos y extractos enviados a la redacción), y Reviste şi ziare primite la redacţie (Revistas y periódicos enviados a la redacción), donde aparecen enumerados títulos de libros, artículos de distintos periódicos, la mayoría de ellos en rumano, que recibieron los miembros de la redacción para su difusión.
En la última página de cada número, el redactor agradece a todos los que apoyaron y contribuyeron a la aparición de la revista y, al mismo tiempo, menciona las dificultades a las que se enfrenta para poder llevar a cabo la aparición de la revista.
Es otra revista que se publicó en Argentina, pero era de orientación legionaria, cuyo redactor fue también el profesor Dumitru Găzdaru. Aparece en la capital de Argentina, Buenos Aires, por un período, paralelamente con la revista “Cuget românesc”. Su primer número es de junio – noviembre de 1952, y los siguientes aparecen a partir de 1974 hasta 1979[23]. De sus colaboradores mencionamos a: I. G. Dimitriu, Valeriu Cârdu, Viorica Lăzărescu, Stelian Stănicel, Zahu Pană, con versos; Nicolae Şeitan, Petre Vălimăreanu, C. Horodineceanu, con artículos; Constantin Papanace, Ion Ţolescu, Vasile Iasinschi, Eugen Lozovan.[24]
Esta revista literaria apareció en la capital de México, Ciudad de México, bajo la dirección de la „Asociaţia Enciclopedică Română” (“Asociación Enciclopédica Rumana”) de México. Sus apariciones se extienden por un período de 20 años, desde septiembre de 1963 hasta abril – diciembre de 1983[25]. Formaban parte de la redacción los siguientes: Vasile Posteucă, Nicolae Petra, Nicolae Novac, Ion Cârja. Vasile Posteucă y Nicolae Petra son, de hecho, los fundadores de la revista.
Al motivar el deseo de publicar una revista de cultura rumana en México, en la que tengan la posibilidad de expresarse libremente y lo que era más importante, en rumano, escriben en uno de los artículos lo siguiente:
„Revista noastră va continua să apară pe aceleaşi linii de orientare românească şi creştină care au fost definite în paginile ei şi în spiritul cărora colaboratorii şi-au adus aportul lor de creaţie culturală. Apariţia şi continuitatea ei răspunde unei nevoi urgente şi unor obligaţii morale, care depăşesc ambiţiile personale sau dorinţa simplă de a ne afla în câmpul culturii româneşti. Întregul popor românesc este supus unei terori necunoscute istoriei sale, teroare care înăbuşe spiritul de creaţie liberă, alterează valorile fundamentale ale culturii naţionale şi desfigurează identitatea spirituală românească”.[26]
La revista contenía las siguientes secciones: Iconar[27], que abarcaba reseñas y artículos escritos por Vasile Posteucă, Crestături[28], bajo el mando de Nicolae Petra, Carnet, de Nicolae Petra y Nicolae Novac, Chenar bucovinean y Cronica literară[29], firmadas por Alexandru Ionescu Lungu[30], Zodii[31], bajo la firma de Nicolae Petra. Contribuyeron a la aparición de la revista a través de sus colaboraciones: Vasile Posteucă, con versos, notas y artículos; Nicolae Petra, Dumitru Bacu, con versos; Nicolae Novac, John Halmaghi, Vianor Bendescu, J. N. Manzatti, con memorias; Vasile Lăpădat, Octavian Buhociu, Ion Cârja, Al. Petru Silistreanu, Ioan Cuşa, Mira Simian, C. Michael Titus, Dorina Ienciu, Ştefan Baciu, I. G. Dimitriu, Vasile Iasinschi, Ion Sân-Giorgiu, Horia Stamatu, Virgil Ierunca, Ştefan Munteanu, Ioan I. Mirea, Mihai Cismărescu, Vintilă Horia[32], con versos y artículos.
En la última página de cada número, aparece la siguiente mención: la revista aparece cada dos meses. La dirección de la redacción es: Calzada de Tlalpán, 663, México 13, D.F. Desde el primer número hasta el no 1 de 1965, sus redactores son: Vasile Posteucă y Nicolae Petra. A partir del no 2, abril de 1966, aparecen las direcciones de los redactores, donde se podían enviar los artículos para su publicación posterior: Vasile Posteucă vivía en Canadá, Nicolae Petra en México y Nicolae Novac en los Estados Unidos. Desde 1966, se añade un nuevo miembro al comité de redacción, Nicolae Novac. Por un breve período de tiempo, de un año (1968-1969), Ion Cârja fue también redactor de la revista.
Los temas más importantes que encontramos en las poesías son los siguientes: el echar de menos al país[33], la liberación del país de debajo del comunismo[34], el exilio[35]; la muerte[36]; los recuerdos de los lugares natales[37]; la tristeza[38]; el amor[39]; la soledad[40]; la vida eterna conseguida a través de la fe en Dios y de la creencia en la salvación del alma[41]; la belleza del paisaje[42]; la vida[43]; el paso irreversible del tiempo[44]; las duras experiencias[45] vividas en las cárceles comunistas o en las deportaciones; la incertidumbre[46] respecto al futuro; la libertad[47]; la desesperación[48]; la esperanza[49].
Además, en los artículos los autores escriben sobre los siguientes asuntos: la lucha en contra del comunismo instaurado en Rumania[50]; biografías y conmemoraciones[51]; el idioma y la literatura rumanas[52]; los problemas de adaptación[53] a los que se enfrentaron los desplazados políticos rumanos; las actividades y los eventos culturales[54] que se organizaban en el exilio por las Asociaciones Culturales Rumanas; la cultura rumana[55]; descripciones de paisajes[56]; la economía[57]; ensayos en contra de las guerras[58]; la pobreza[59]; la eternidad[60]; la esperanza[61] de volver a Rumania; la historia[62] de Rumania; las dificultades de la vida[63]; el primer paso dado por un hombre en el Cosmos[64]; los recuerdos del pasado[65]; el ateísmo[66] impuesto por el comunismo; el drama[67] de los encarcelados en las prisiones comunistas de Rumania; la fe[68]; las artes[69]. Se incluyeron, en algunos números de la revista, novelas cortas[70],
Las traducciones[71] de la literatura universal al rumano y de la literatura rumana a los idiomas extranjeros constituyen un aspecto importante no sólo para la difusión de la cultura universal, sino también de la rumana.
En las secciones Carnet, Iconar, Cronica literară, Breviar y Coordinate, los autores publicaron reseñas de libros[72] y breves presentaciones de las revistas rumanas y extranjeras[73] de cultura. En la sección Zodii, Nicolae Petra cuenta tanto sus recuerdos de Rumania, como sus experiencias en el exilio: vivió gran parte de su destierro en la Ciudad de México, pero hasta llegar allí, había recorrido varios países del mundo, de los que mencionamos: Brasil, Italia, que dejaron huellas importantes en su corazón. Aunque de sus recuerdos reside un sentimiento de tristeza en lo que concierne sus lugares de origen y el hecho de que no puede volver a su país, no se arrepiente de haber vivido por tanto tiempo en el exilio. Lo único que hubiera deseado era haber podido llegar a visitar la India. Lo único que le quedó en el exilio fue la fe en Dios, la esperanza y la pintura. Siente lástima por los que se quedaron en el país y les exige a los rumanos que estén unidos en el exilio, porque solamente a través de la unión podrían ayudar al país.
A partir del número 5-6 de septiembre – diciembre de 1966, en la última página de la revista se publicaron las opiniones y sugerencias de los lectores de la revista, y, a la vez, las donaciones que hicieron los exiliados rumanos para que la revista siguiera publicándose. Desde 1968, el formato de la revista cambia y en la portada se menciona que se trata una nueva serie; en la última página, se especifica que a partir de aquel número, la revista se publica trimestralmente. En una nueva sección, Pe răboj, Lucia A. Popovici presenta acontecimientos importantes de la historia y literatura rumanas y universales. Desde 1969 se mencionan en la última página incluso los libros que fueron enviados a la redacción, de distintos lugares del mundo.
Uno de los números de la revista, el no 4 de Agosto de 1966, fue dedicado a uno de los máximos representantes de la poesía rumana, el poeta George Coşbuc[74].
Los redactores de la revista fundaron incluso una editorial “Drum”, en la que se publicaban por antonomasia libros de la literatura rumana. Cada nueva publicación iba mencionada en la última página de la revista.
Después de haber presentado algunas de las revistas de cultura rumana del exilio latino-americano, cabe destacar el deseo de los escritores rumanos de seguir publicando en su propio idioma, aunque estaban lejos del país y dominaban, al mismo tiempo, el español. Hay que poner de relieve el esfuerzo intelectual y material de los colaboradores para apoyar las revistas, a pesar de que se publicaron por 5 ó 20 años. La mera idea de fundar una revista de semejante tipo, tan lejos de Rumania, en el continente americano, merece nuestro respeto.
Se puede notar el gran número de colaboradores que contribuyeron a la aparición de las revistas y, a veces, encontramos los mismos autores en distintas revistas. Los temas más importantes que resaltan de las poesías y de los artículos son, principalmente, la muerte, el sufrimiento causado por el exilio, la tristeza, la inadaptabilidad a un país y cultura completamente nuevos, la frustración en lo que concierne la imposibilidad de ayudar a Rumania a liberarse del régimen comunista y soviético. De este modo, traspasa un sentimiento predominante de pesimismo. Los ecos del grito de echar de menos al país se oyen literalmente en cada página de las revistas.
Existen algunos aspectos del exilio, menos agradables, que los autores decidieron presentar en sus artículos: la falta de unidad de los exiliados que existía en algunos países, porque los rumanos estaban divididos en varias asociaciones que rivalizaban entre sí, según sus intereses; el reducido número de asociaciones culturales rumanas; la falta de cooperación entre sí. Muchos de los autores exigen a los rumanos del destierro que queden unidos, porque solamente a través de la unión, podrán apoyar su interés común, el de liberar el país.
A través de su actividad de los periódicos y por los eventos culturales que organizaban, los exiliados rumanos intentaron llamar la atención a los extranjeros sobre la grave situación en la que se encontraba Rumania, pero, lamentablemente, sus intentos fracasaron la mayoría de las veces.
Un problema muy importante aparecía en los artículos del exilio: el de considerar el exilio como la Verdadera Rumania durante el comunismo, y, al mismo tiempo, considerar las creaciones del exilio como la verdadera literatura rumana. El aspecto se sigue debatiendo y los críticos e historiadores de la literatura, a quienes les incumbe tomar una decisión al respecto, no han dado todavía una respuesta concreta.
Cuando tomaron la decisión de vivir en el exilio, los intelectuales rumanos pensaban que no duraría mucho, pero, al pasar el tiempo, tanto tiempo, lo único que les quedó fue la fuerte fe en Dios, porque la fe los acompañó en todos su sufrimientos, la esperanza de volver algún día a Rumania, aunque aquel día fuese lejano. Desgraciadamente, muy pocos de ellos pudieron volver a su país, porque la mayoría de ellos murieron en el exilio, en tierra ajena.
Manolescu, Florin, Enciclopedia exilului literar românesc, Bucureşti, Editura Compania, 2003;
Hangiu, Ion, Dicţionarul presei literare româneşti (1790-2000), Bucureşti, Biblioteca Institutului Cultural Român, 2004;
„Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963; anul I, nr. 2, noiembrie 1963; anul I, nr. 3, ianuarie 1964; anul I, nr. 4, martie 1964; anul I, nr. 5, mai 1964; anul I, nr. 6, iulie 1964; anul II, nr. 1, mai 1965; anul II, nr. 2, aprilie 1966; anul II, nr. 3, iunie 1966; anul II, nr. 4, august 1966; anul II, nr. 5-6, septembrie – decembrie 1966; anul IV, nr. 1, ianuarie – martie 1968 – serie nouă; anul IV, nr. 4, octombrie – decembrie 1968; anul V, nr. 2, aprilie – iunie 1969; anul V, nr. 3, iulie – septembrie 1969; anul V, nr. 4, octombrie – decembrie 1969; anul VI, nr. 1, ianuarie – martie 1970; anul VI, nr. 2, aprilie – iunie 1970; anul VI, nr. 3, iulie – septembrie 1970.
[1] Desafortunadamente, no se pudieron recuperar las series completas de las revistas, así que, en el presente artículo nos referiremos solamente a los números que tuvimos a nuestro alcance.
[2] Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc, Bucureşti, Editura Compania, 2003, p. 214. (“con el sacrificio y bajo el cuidado de un comité de intelectuales del exilio”)
[3] Pagini alese din scriitori români, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 107–130.
[4] Florin Manolescu, op. cit., p. 215. (“Mencionamos desde el principio que por este suplemento literario no nos propusimos otra cosa que agradecer a varias categorías de lectores del mundo de los compatriotas deseosos de leer en rumano. No pretendemos elaborar una antología en la que se refleje sistemáticamente cierto espíritu de alguna época, o preocuparnos en reproducir para cada escritor textos representativos que expresen su estilo y actitud distintas”).
[6] nesemnat, Suferinţele românilor din Basarabia, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 1-3.
[7] Virgil Ionescu, La 23 august şi în zilele următoare, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 4–10.
[8] N. I. Herescu, Pe ultima treaptă, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 11–12; D. Găzdaru, Divagaţii filologice în exil, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 145–154.
[9] Meluţa D. Marin, Semnificaţia ornamentului antropomorf de pe vasul de la Petreni, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 13–21.
[10] D. Găzdaru, Afirmări româneşti pe plan cultural internaţional, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 33–39; D. Gazdaru, O prezenţă românească în cultura internaţională: Basil Munteanu, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 123–125; D. Găzdaru, Crestături pe răbojul culturii româneşti în Argentina, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 138–141; M. Nicolau, Recital de Aron Cotruş şi arii româneşti. Disc gravat în Statele Unite, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 170–171.
[11] Lucia A. Popovici, Alecu Russo la Geneva, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 40–45; D. Gazdaru, G. Pascu (+1950) – un invăţat român incomod pentru comunişti, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 70–73; D. Găzdaru, Claudiu Isopescu (+1955), în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 74; D. Şt. Marin, Influsso del pensiero indiano antico sul concetto di uomo in Mihai Eminescu, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 13–43; D. Tărăoiu, Mircea Eliade – creator al romanului metaphisic, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 44–52; J. N. Manzatti, Grigore Dinicu, aristocrat al lăutei, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 53-56.
[12] D. Găzdaru, Publicaţii rare sau necunoscute şi documente inedite despre limba şi poporul românesc, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 49–62; D. Găzdaru, Publicaţii rare sau necunoscute şi documente inedite despre limba şi poporul românesc, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 74–110; D. Găzdaru, Cătun: date şi ipoteze, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 162–165; D. Găzdaru, Balaur: element trac sau preindoeuropean?, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 166–168.
[13] Observator, Literatura în R. P. R.: Mihai Ralea, filosof, memorialist şi scriitor, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 63–67; N. I Herescu, Dreptul la adevăr, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 12; Observator, Literatura în R. P. R. Înnoirea poeziei române, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 126 –135; D. Găzdaru, M. Sadoveanu apostrofează pe invadatorii bolşevici, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 169–170.
[14] M. Nicolau, Muzica românească în exil – I. N. Manzatti, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 68–69.
[15] D. N. Ciotori, De ziua Maicii Domnului, în „Cuget Românesc”, Buenos Aires, Argentina, nr. 6, 1957–1958, p. 5–10.
[16] Emil Turdeanu, Ljuben Karavelov (1837–1879) şi Românii, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 57–68; D. Găzdaru, Românii din Istria, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 220–221; D. Găzdaru, Centenarul Unirii: 1859–1959, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 221-223.
[17] D. Găzdaru, Restaurarea Academiei Române, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 111–122; D. Găzdaru, Românii din Buenos Aires în Asociaţia „Naciones sojuzgadas”, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 154–155; D. Găzdaru, A.O.R.A – Asociaţia Organizaţiilor Româneşti Anticomuniste din Argentina, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 155–157; Cug. Rom., Asociaţia Culturală Românească din Buenos Aires, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 157–159; D. Găzdaru, 10 Mai în exil (în apărarea Monarhiei), în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 159–162; Cug. Rom., Societatea Academică Română, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 224; Cug. Rom, Românii la conducerea unei alte asociaţii de exilaţi, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 224.
[18] Anton Bălan, Vrăjitoarea, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 22–24; N. D. Ciotori, Poveste cu o vulpe şi un gâscan, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 25–28; Stan Ionescu, Însemnările uni ţăran român din Bucovina, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 142–144.
[19] G. Racoveanu, Însemnări pentru îndreptarea păcătoşilor (lui Mircea Eliade), în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 29–32.
[20] Juan Bautista Aguilar Torres, Acotaciones acerca de un libro modular: Toader Ioraş, El santificador de iconos, Novela. Versión española de Manuel Carrasco Villadoniga, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 46–47; D. Găzdaru, Gino Lupi, Storia della letteratura romena. Con 123 illustrazioni nel testo e 32 tavole, Firenze, G. C. Sansoni, Editore, 1955, pp. XI + 431, in 80, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 83-95; D. Găzdaru, Eugen Lozovan, La Linguistique Roumaine de 1952 à 1954. Extras din Zeitschrift für Romanische Philologie, 71 (1955), pp. 391 – 407), în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 95–97; D. Găzdaru, Osvaldo Pinheiro Dos Reis, Seara Românica (Separata da Revista „Logos”, no. 15), Curitiba, pp. 14–46, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 97–99; Juan Bautista Aguilar Torres, Toader Ioraş, El santificador de iconos, (Novela). Versión al castellano: Manuel Carrasco Villadóniga, Buenos Aires, 1955, pp. 261, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 99-101; N. Şeitan, Gr. Nandriş, Pro bassarabia: Mémoire: Les droits de la Nation Roumaine sur la Bessarabie et la Bikovine. – Les déportations de la population de la République Moldave par l`U.R.S.S., Paris, 1955, pp. 23, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 101; Anais do II Congresso Nacioan de Estudantes das Facultades de Filosofia do Brasil. Salvador Bahia, 4 a 7 de mayo de 1953, pp. 30, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 102; Alcuni documento sulla unità della lingua romena. In occasione dell`VIII Congresso Internazionale di Studi Romanzi. Firenze, 3 – 8 Aprile 1956, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 102; „Legea”. Organ de luptă creştină românească. Anul I, nr. 1-8, oct. 1955–mai 1956, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 102; D. Găzdaru, N. I. Herescu, Emprunt el „fusion populaire”. Lat. verba, v. sl. dvoriba, roum. vorbă. Extras din Zeitschrift für Romanische Philologie, 72 (1956), pp. 388 – 391, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 172-173; D. G., N. I. Herescu, Catulle et le Romantisme. Extras din Latomus, T. XVI, Fasc. 3, Bruxelles, 1957, pp. 433 – 445, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 173–174; D. G., N. I. Herescu, Catulle – traducteur du Grec et les Parfums de Bérénice (Catulle 66, 77-78). / Ex Erani vol. LV seorsum expr./Gotoburgi 1957, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p.174; D. G., E. Lozovan, Le „village” dans la toponymie et l`histoire roumaines. Extras din Zeitschrift für Romanische Philologie, 73 (1957), pp. 124-144, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 174-176; D. G., E. Lozovan, Les „Routes” de la Romania Orientale. Extras din Revue International d`Onomastique, 9 (1957), pp. 21-226, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 176-177; D. G., E. Esenkova, Mots d`origine byzantine dans le roumain. Extras din Actes du X. Congres International d’Etudes Byzantines: 15-21 sept. 1955. Istambul 1957, pp. 266-271, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 177-178; D. G., Tatiana Fotitch, Romanian Ecclesiastical Teminology of Byzantine Origin/1/The Cult and its Objects, în „Orbis”, II (Louvain 1953), pp. 423-438; /2/ Sacraments and Sacramentals, în „Cahiers Sextil Puşcariu, II (Washington 1953), pp. 151-163, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 177-178; D. G., Wolfgang Rothe, Einführung in die historische Laut-und Formenlehre des Rumänischen, Halle a.S. 1957, pp. XII+133, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 179-184; D. G., Eugeniu Coseriu, Sobre el futuro romance, Extras din „Revista Brasileira de Filologia”, vol. 3, tomo 1, Rio de Janeiro 1957, pp. 18, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 185-187; D. G., Octavian Buhociu, Thèmes mythiques Carpato-Caucasiens et des régions riveraines de la Mer Noire. Extras din OGAM. Tradition Celtique, Tome VIII, Rennes 1956, pp. 259-278, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 187-188; D. G., Mircea Popescu, Poesia poplare romena, Roma, 1957, pp. 68, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 188-189; D. G., Teodoro Onciulescu, Bocete. Canti funerari romeni (Estrato dalla Rivista „Folklore”, n. 1-2, X, Annata 1955), Napoli, 1955, pp. 27, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 189-192; D. G., Alexandrina Mititelu, Cultura italiană în România, I, în „Destin”, n. 8-9 (1954), pp. 147-164; II, în „Destin”, nr. 10 (1956), pp. 127-146, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 192-194; D. G., Emil Turdeanu, Les premiers écrivains religieux en Valachie: l’hégoumène Nicodéme de Tismana et le moine Philotée. Extras din „Revues des Etudes Roumaines”, II (Paris 1954), pp. 114-144+3 planşe, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 195; D. G., Emil Turdeanu, Centres of Literary Activity in Moldavia, 1504-1552, în „The Slavonic and East European Review, vol. XXIV (1955), pp. 99-122, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 195-196; D. G., Emil Turdeanu, Oameni şi cărţi, în „Buletinul Bibliotecii Române”, I (Feiburg i. Br. 1953), pp. 59-62; II (1954), pp. 39-56, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 196; D. G., Emil Turdeanu, La „Vision de Saint Paul” dans la tradition litéraire des Slaves orthodoxes, în „Die Wewlt der Slaven Vierteljahrschrift für Slavistik”, I (1956), pp. 401-430, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 197; D. G., E. Turdeanu, Notes sur la tradition littéraire du „Testament d’Abraham”. Extras din „Silloge Bizantina” in onore di Silvio Giuseppe Mercati, Roma, 1957, pp. 405-410, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 197; D. G., G. Caragaţă, Beregario Gerola (Verona, 1908-1953, Montegnana di Pinè – Trento). Extras din „Orbis”, III (Louvain 1954), pp. 347-354, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 197-198; D. G., M. I. Lefter, Il Boiaro Moldavo Spatar Milescu (1625-1709). Tesi di Laurea. Pontificium Institutum Orientalium Studiorum. Roma 1949, pp. 37, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, 198-199; D. G., M. I. Lefter, Spătarul N. Milescu, în „Cuget Românesc”, II, 1952, pp. 257-266, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 198-199; D. G., E. D. Tappe, An English Contribution to the Biography of Nicolae Milescu, în „Revue des Etudes Roumaines”, I (Paris 1953), pp. 152-160, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 198-199; D. G., Laetitia Turdeanu-Cartojan, Une relation anglaise de Nicolae Milescu: Thomas Smith. Extras din „Revue des Etudes Roumaines, II (paris 1954), pp. 145-152+o planşă, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 198-199; D. G., Demtrio Marin, Condierazioni intorno all`apofonia e ai sui riflessi funzionali. Extras din Annali della Facoltà di Lettere e Filosofia dell’Università di Bari, vol. II, Anno 1955, Bari 1956, pp. 25, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 200-201; D. G., Meluţa D. Marin, L’ornamento antropomorfo e zoomorfo sulla ceramica neo-eneolitica di tipo Vinča-Turdaş-Criş. Extras din „Revue des Etudes Roumaines”, II, Paris, 1954, pp. 75-95, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 201-202; D. G., Meluţa D. Marin, L’ornamento antropomorfo di Petreni e il suo significato. Extras din Annali della Facoltà di Lettere e Filosofia dell’Università di Bari, vol. II, Anno 1955, Bari 1956, pp. 14+2 planşe cu 7 figuri, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 201-202; D. G., Semnificaţia ornamentului antropomorf de pe vasul dela Petreni, în „Cug. Rom.”, 5 (1955-1956), pp. 13-21, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 201-202; D. G., „Bolletino dell’Istituto di Lingue Estere diretto da Petre Ciureanu, Anno V, n. 5, Genova 1957, pp. 148, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 202-203; D. G., Titus Barbulescu, Les origines du vers roumain. Extras din „Orbis”, III (Louvain 1954), pp. 455-470, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 203-204; D. G., „Orbis. Bulletin International de Documentation Linguistique, Tomme I-IV, Louvain 1952-1955, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 204-210; D. G., Gerardo Moldenhauer, Homenaje a Schiller. Estudios y Documentos. Rosario de Santa Fe, Instituto de Filología, 1956, pp. 48, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 211; D. G., Rubén A. Benítez, Una histórica función de circo, Buenos Aires, Universidad, 1956, pp. 77, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 211-212; D. G., Juan C. Probst, El Cantar de los Nibelungos, Selección, Traducción, Prólogo y Notas, Buenos Aires 1958, pp. 221, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 212-213; D. G., P. Athanasius G. Welykyv OSBM, Documenta Pontificium Romanorum Historiam Ucrainae Ilustrantia, vol. I (1075-1700), Romae 1953, pp. XX+682, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 213; N. Şeitan, N. Comnen, O primă experienţă comunistă în Ungaria. Amintiri şi documente inedite. Madrid 1957, pp. 133, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 214-215; N. Şeitan, Virgil D. Vasiliu, Mărturia poeziei, Paris, Fundaţia Regală Universitară Carlo I, 1957, pp. 105, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 215-217; Marcel Nicolau, Ing. G. Patraulea, Note sur le devéloppement de l’industrie chimique en Roumanie, selon le dernier plan quinquennal du parti communiste roumain, Paris, Fundaţia Regală Universitară Calor I, 1958, pp. 50, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957-1958, p. 218-219.
[21] Lucia A. Popovici, Note şi comentarii, în „Cuget Românesc”, nr. 5, 1955-1956, p. 76–82.
[22] D. Găzdaru, Ştiinţa românească la loc de frunte în celebrarea bimilenariului lui Ovidiu, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957 – 1958, p. 3 – 4; N. Şeitan, Comemorarea lui Ştefan cel Mare în Exil şi în R. P. R., în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 69–73; N. I. Herescu, La moartea lui C. Rădulescu – Motru, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 136–137; D. Găzdaru, Memoria lui Andrei Costin onorată de Argentinieni, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 170; D. Găzdaru, Lui Ilie Gârneaţă la împlinirea a 60 de ani, în „Cuget Românesc”, nr. 6, 1957–1958, p. 171.
[23] Florin Manolescu, op. cit., p. 560.
[26] Ibidem, p. 254. (“Nuestra revista seguirá apareciendo bajo las mismas líneas de orientación rumana y cristiana que se definieron en sus páginas y en cuyo espíritu los colaboradores aportaron su creación cultural. Su aparición y continuidad son consecuencia de una necesidad urgente y de unas obligaciones morales, que superan las ambiciones personales o el mero deseo de encontrarnos en el área de la cultura rumana. El entero pueblo rumano está sometido a un terror sin par en su historia, terror que ahoga el espíritu de creación libre, altera los valores fundamentales de la cultura nacional y desfigura la identidad espiritual rumana.”).
[27] Vasile Posteucă, Iconar, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 5-7; Vasile Posteucă, Iconar, în “Drum”, anul I, nr. 3, ianuarie 1964, p. 57-59; Vasile Posteucă, Iconar, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 75-77; Iconar, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 93-95; Vasile Posteucă, Iconar, în „Drum”, anul II, nr. 1, mai 1965, p. 15-19; Vasile Posteucă, Iconar, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 37-40; Vasile Posteucă, Iconar, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 61-64; Vasile Posteucă, Iconar, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 114-116; Vasile Posteucă, Iconar, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 142-144; Vasile Posteucă, Iconar, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 7-8; Vasile Posteucă, Iconar, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 2; Vasile Posteucă, Iconar, în „Drum”; anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 7; Vasile Posteucă, Iconar, în „Drum”; anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 5-6; Vasile Posteucă, Iconar, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 7; Vasile Posteucă, Iconar, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 6-7; Vasile Posteucă, Iconar, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 6-7; Vasile Posteucă, Iconar, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 10-11.
[28] Nicolae Petra, Crestături, în „Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 2; Nicolae Petra, Crestături, în “Drum”, anul I, nr. 2, noiembrie 1963, p. 22; Nicolae Petra, Crestături, în “Drum”, anul I, nr. 3, ianuarie 1964, p. 42; Nicolae Petra, Crestături, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 62; Nicolae Petra, Crestături, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 82; Nicolae Petra, Crestături, în “Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 102; Nicolae Petra, Crestături, în „Drum”, anul II, nr. 1, mai 1965, p. 2; Nicolae Petra, Crestături, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 46-47; Nicolae Petra, Crestături, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 122-123;
[29] Nicolae Cârja, Vasile Posteucă, În marea şi-n mormintele din noi, Editura Revista „Drum”, Madrid, 1967, 108 p., în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, p. 8.
[30] Florin Manolescu, op. cit., p. 254.
[31] Nicolae Petra, Zodii, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 20; Nicolae Petra, Zodii, în “Drum”, anul I, nr. 2, noiembrie 1963, p. 39-40; Nicolae Petra, Zodii, în “Drum”, anul I, nr. 3, ianuarie 1964, p. 60; Nicolae Petra, Zodii, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 78-79; Nicolae Petra, Zodii, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 99-100; Nicolae Petra, Zodii, în “Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 119-120; Nicolae Petra, Zodii, în “Drum”, anul II, nr. 1, mai 1965, p. 20; Nicolae Petra, Zodii, în “Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 42-3; Nicolae Petra, Zodii, în “Drum”, anul II, nr. 3, p. 66-68; Nicolae Petra, Zodii, în “Drum”, anul II, nr. 4, august 1966; Nicolae Petra, Zodii, în “Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966.
[32] Florin Manolescu, op. cit., p. 255.
[33] Aron Cotruş, Drumuri, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 1; Nicolae Novac, Răvaş, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 7; Vasile Posteucă, Răvaş, în “Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 107; Mira Simian, Popas, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 31; Ovidiu Găină, Aşa încet (lui Vasile Posteucă), în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 130; Doina Oşteanu, Chicago, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 131; Vasile Posteucă, Crăciun, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 136; I. G. Dimitriu, Autumnală, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 137; Vasile Posteucă, Muria o frunză, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 1; Doina Oşteanu, În ochi verii, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 4; Dorina Ienciu, Aşa a fost să fie, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 2; Doina Oşteanu, Prin sensuri reci, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 4.
[34] Vasile Posteucă, Voevod, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 8; Vasile Posteucă, Biruinţă, în “Drum”, anul I, nr. 2, noiembrie 1963, p. 28; Ion Cicala, Soare nou, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 1; Doina Oşteanu, Visând pe Michigan, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 3.
[35] Ştefan Baciu, Stare de asediu la Rio de Janeiro, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 20; Vasile Posteucă, Noi, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 74; Ştefan Gh. Theodoru, Viaţa, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 58; Ştefan Gheorghe Theodoru, Cine?, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 80; Al. Petru, În chip, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 2; Vasile Posteucă, Testament, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 1; Doina Oşteanu, Mama, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 2.
[36] D. Bacu, Pe cărare de cer, în “Drum”, anul I, nr. 3, ianuarie 1964, p. 54 şi în “Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 113; N. Petra, Numai aşa ne întâlnim mereu, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 75; Mira Simian, Moşul, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 84; Vasile Posteucă, Camaradul căzut, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 90; Ion Cârjă, Corbii, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 31; Timotei Popivici, Melancolie, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 130; Ştefan Gheorghe Theodoru, Plouă, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 130; Theodor Gh. Zuca, Fuit Olim, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 131; N. I. Govora, A murit Ion Vâltoare, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 2; Dorina Ienciu, Replică, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 6; Ovidiu Găină, Sfârşit în stepă, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 3; Octavian Sigarto, Plecarea de pe urmă, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 3; Ovidiu Găină, Vis, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 6; Ovidiu Găină, Naufragiu, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 4.
[37] Nicolae Petra, Piaţa, în “Drum”, anul I, nr. 3, ianuarie 1964, p. 55; Mira Simian, Mimi, în “Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 106; Leonida Lututovici, N`a fost prea mult, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 58; Vasile Posteucă, Îngreul blond, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 3; Dorina Ienciu, Sabina, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 6; Vasile Posteucă, Sat, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 2.
[38] Nicolae Novac, Bocet românesc, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie, 1964, p. 73; Vasile Posteucă, Vama, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 74; D. Bacu, Maidan, în “Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 102; Ştefan Baciu, Pe un tablou de Mark Tobey (Piaţă în Seattle), în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 22; Valentin Cantor, Desprindere, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 2.
[39] Ştefan Baciu, Scrisori de dragoste, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 75; Nicolae Petra, Sărut, în “Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 116; Doina Oşteanu, Aşteptare, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 36; Virgil D. Vasiliu, Ai putea…, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 57; Virgil D. Vasiliu, Colind sentimental, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 144; Dorina Ienciu, Te aştept, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 2; Vasile Gherasim, Metamorfoză, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 3; Vasile Gherasim, Purusha, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 3; Doina Oşteanu, Brodând pe un petec de cer, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 4.
[40] C. Michael Titus, Soleil de silence, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 97; Theodor Gh. Zuca, Târzia ploaie în noapte, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 131; Iacob Stan, Nelinişte, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 9.
[41] Vasile Posteucă, Blid sfinţit, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 21; Dorina Ienciu, În preajma ta, Doamne, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 28; I. G. Dimitriu, Paştile meu, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 34; Nicolae Petra, Rugă, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 45; Vasile Posteucă, Bunăvestire, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 48; Al. Petru Silistreanu, Scrisoare verde, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 80; Dorina Ienciu, Întrebare, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 112; Dorina Ienciu, Ceas de zăbavă, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 4; Miron Nour, Doamne, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 4; Doina Oşteanu, Răvaş spre împărăţie, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 4; Ion Cicală, Poezia mea, în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 5; Nicolae Novac, Ora semnului de întrebare, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 3; Mircea Streinul, Moarte, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 5; nesemnat, Rugăciune unui trunchi, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 4; Ion Cicală, Dintr`o scrisoare, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 7; Dorina Ienciu, Biblica, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 2; Valentin Cantor, Paravanul de întunerec, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 7; Valentin A. Cantor, Florile înălţimilor, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 2.
[42] Ion Cârja, Gerul, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 47; Leonida Lututovici, Toamna, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 139; Ion Cicala, Copacii, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 2.
[43] I. G. Dimitriu, Cântecul întrebării, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 57.
[44] Doina Oşteanu, Paşii vremii, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 57; Florin Margescu, Cronos, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 79; Dorina Ienciu, Eclipsă de lună, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 137; Ion Cicală, De-a lungul, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 4; Traian Chelariu, Cuprins, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 5.
[45] Matei Sbenga, Mierea Ursului, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-octombrie 1966, p. 123; nesemnat, Sub-oameni, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-octombrie 1966, p. 124-125; Ion Cârja, Vrăbiile, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 130; Matei Sbenga, Luna, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 5; Matei Sbenga, Ariciul, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 5; Matei Sbenga; Interior de insomnie, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 5; Leonida Lututovici, Vers îndurerat, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 6; Matei Sbenga, Pureci de flori, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 4; Matei Sbenga, Buratecul, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 4; nesemnat, Răsvrătire, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 4; nesemnat, Întoarcerea din cruciadă, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 4; nesemnat, Rugă, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 4; nesemnat, Canalul, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 5; nesemnat, Din Aiud, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 5; nesemnat, Portretul, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 5, nesemnat, Don Quixote, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 5; nesemnat, Jnepii, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 5; nesemnat, Crezul, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 5; nesemnat, Rădăcini, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 5; nesemnat, Balada clopotarului în stele, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 5; nesemnat, Hamlet, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 5; nesemnat, Ardealul de azi, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 5; nesemnat, Urcuşul, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 5; nesemnat, Imn morţilor, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 5; nesemnat, Rapsodia Maramureşului, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 5; nesemnat, Rugăciune, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 5; nesemnat, Scrisoare tatii, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 3; nesemnat, Lui Stere, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 3; nesemnat, A fost odată, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 3; nesemnat, Voi câţi veţi fi, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 3.
[46] Doina Oşteanu, Tremurări, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 2; Octavian Sigarto, Pasivitate, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 8.
[47] Valentin Cantor, Pasărea bucuriei, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 2; Octavian Sigarto, Balada jertfei de fecioară, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 4-5.
[48] Valentin Cantor, Rugă, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 6.
[49] Ion Cicală, Răsărit, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 4; Ion Velicu, Cântec de aşteptare, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 5.
[50] Vasile Posteucă, Cum stăm, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 2-3; Vasile Posteucă, Lucrare la celălalt capăt, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 63-65; Al. Petru Silistreanu, Ciuc, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 28; Vasile Posteucă, Între politic şi spiritual, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 1-2; Ion Cârjă, Axiologia rezistenţei naţionale, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 1 şi 7; Dumitru Paulescu, Scrisoare către fraţi, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 1-2; Vasile Posteucă, Pentru o atitudine justă, în „Drum, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 1-2; Vasile Posteucă, Cruciatismul pentru Hristos, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 1 şi 8.
[51] Vianor Bendescu, Traian Brăileanu – un mare sociolog şi filosof bucovinean, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 3-5; J. N. Manzatti, Constantin Brăiloiu, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 14-15; C. Novak, Fişe – Tudor Arghezi, în “Drum”, anul I, nr. 2, noiembrie 1963, p. 38-39; I. G. Dimitriu, Fişe – Valeriu Branişte – erou al naţionalismului român în Ardeal, în “Drum”, anul I, nr. 3, ianuarie 1964, p. 54; nesemnat, Nicolae Valacul (1490-1568), în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 83-84; N. Petra, Huayna Capac, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 91-93; J. N. Manzatti, Charles Upson Clark, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 35-36; Margot Jaques, Romanian Profiles, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 60; Margot Jaques, Romanian Profiles, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 118; Basil Lăpădat Marcu, Samuel Damian, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 135; Margot Jaques, Romanian Profiles, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 138-139; L.A.P., Aurel C. Popovici, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 1-2; Nicolae Cârja, Lăutarul Ion Roman, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 5; V. Delmeanu, Preotul Mihai Bendescu (1859-1934), în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 5; O. G. Arboroseanu, Filozoful şi poetul Vasile Gherasim (1893-1933), în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 5-6; Alexandru Moraru, Alecu Russo şi neputinţa tovarăşilor, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 1-2; Drum, Lucia A. Popovici, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 3; Vasile Posteucă, Pe o cunună de flori, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 6; V. Bendescu, Bibliografia lui Vasile Gherasim (1892-1933), în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 9.
[52] Horia Tănăsescu, Valoarea terapeutică a limbii române, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 9-12; Eli Popa, Speaking in the vernacular, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 15-16; Gino Lupi, Novecento leterario rumeno, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 98-99; Octavian Buhociu, Mioriţa (Note de Crăciu şi Anul Nou), în “Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 109-113; Horia Tănăsescu, Ilustraţii şi note pentru Psicoanaliza ştiinţei, în „Drum”, anul II, nr. 1, mai 1965, p. 3-11; Octavian Buhociu, „Memento mori” – cosmogonia naţiunii româneşti, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 6; Vasile Posteucă, Popas în Luceafăr, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 1 şi 4-5; Octavian Buhociu, „Memento mori” (II), în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 2-3; Vasile Posteucă, Nigativismul lui Emil Cioran, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 3; Dragoş Vitencu, Junimea Literară, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 5.
[53] Vasile Posteucă, Pagini ameromâne, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 13-14; Eli Popa, Pagini Ameromâne, în “Drum”, anul I, nr. 3, ianuarie 1964, p. 55-57; Ion Cârja, La matcă, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1966, p. 1-2; Vasile Posteucă, Bucurii, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 3-4; Theodor Gh. Zuca, Liturghie mută, în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 7; Ion Cârja, Civilizaţia, în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 7; Vasile Posteucă, Din jurnalul de la Feiburg, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 1-2; Nicolae Novac, Unitate în diversitate, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 1 şi 3; Roman Braga, Scrisoare către editor, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 4-5.
[54] Vasile Posteucă, Ameromân, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 16-17; Ion Velicu, Claviaturi, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 18; Nicolae Novac, Congresul Vatra Românească, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 19; Vasile Posteucă, Jurnal ameromân, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 97; Vasile Posteucă, Pentru centenarul Coşbuc, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 59; Nicu Dima, Un colţ de ţară la Freiburg, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 7; Nicolae Cârja, Vernisalul expoziţiei retrospective Constantin Brâncuşi, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 3; nesemnat, Românii de peste hotare, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 6-7.
[55] J. N. Manzatti, Controversă inutilă, în “Drum”, anul I, nr. 2, noiembrie 1963, p. 23-25; Horia Tănăsescu, Psicoanaliza ştiinţei – O încercare de a aşeza cărţile în bibliotecă, în “Drum”, anul I, nr. 2, noiembrie 1963, p. 29-34; J. N. Manzatti, Controversă inutilă, în “Drum”, anul I, nr. 3, ianuarie 1964, p. 42-46; Horia Tănăsescu, Psicoanaliza ştiinţei, în “Drum”, anul I, nr. 3, ianuarie 1964, p. 47-53; Horia Tănăsescu, Psicoanaliza ştiinţei, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 68-71; J. N. Manzatti, Eugen Drăguţescu, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 72; Vasile Posteucă, Folclor românesc în America, în “Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 103-106; Elvira Bârsan, Romanian Christmas, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 132-135; Octavian Buhociu, Un moment european al culturii române şi o seamă de cuvinte, în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 3.
[56] Mira Simian, Grădini, în “Drum”, anul I, nr. 2, noiembrie 1963, p. 25-28; Mihai Eminescu, La Bucovina, în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 7.
[57] D. Drăghiceanu, Circulaţia bunurilor, în “Drum”, anul I, nr. 2, noiembrie 1963, p. 35-37.
[58] C. Michael Titus, Întâmpinare unui sbir, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 62.
[59] Vasile Posteucă, Cealaltă Americă, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 85; Vasile Posteucă, Cum mi-am pierdut copilăria, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 126-129.
[60] Nicolae Petra, Desăvârşire, în “Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 108; George Racoveanu, Taina cea din veac ascunsă, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 1.
[61] Vasile Posteucă, Dincolo de dialog, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 29-30; Nicolae Novac, Întoarcerea, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 1-2.
[62] Drum, Cinci decenii dela Unirea Bucovinei cu Patria-Mamă România, în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 1-2; nesemnat, Actul definitiv al Unirii Bucovinei, în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 1-2; V. Bendescu, Din cronica de aur a unirii Bucovinei cu patria mamă, în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 6; G. Popescu-Botoşani, O tristă aniversare, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 1-2; Nicolae Novac, Răscruci, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 1-2; Asociaţia Culturală Română, Basarabia pământ românesc, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 1-2; nesemnat, Un document istoric, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 6.
[63] Ion Cârjă, Cristos în baracă, în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 6; John Halmaghi, Jurnal, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 1-2.
[64] Vasile Posteucă, Între strunga de oi şi modula lunară, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 1-2.
[65] Ion Cicală, Apa Iordanului meu, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 8.
[66] V. P., Întrebări juste, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 5.
[67] Nicu Dima, Din înfrângere, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 1-2; John Halmaghi, Jurnal, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 4.
[68] Vasile Posteucă, Spre gândirea cu inima, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 1 şi 3.
[69] Ion Mirea, Locul, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 2.
[70] Gâgă, Berbec la tavă, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 80; J. N. Manzatti, Să-ţi trăiască franţuzoaica!, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 86-87; Mircea Eliade, Nopţi de iarnă la Clinceni, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 23-27; J. N. Manzatti, Trei fete am iubit, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 49-56; Nicolae Novac, Omul dracului, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 6-7; Mardarie Popinciuc, Victimă nevinovată, în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 4; Leonida Lututovici, Cioburi de viaţă, în „Drum”, anul IV, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, serie nouă, p. 4; Toader Ioraş, Prescurile, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 8.
[71] J. W. Goethe, Crai surna murgila, traducere din germană de Leca Morariu, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 65; T. S. Eliot, O mânecă de om bătrân, traducere din engleză de Vasile Posteucă, în „Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 119; Kalhil Gibran, Răstignitul, traducere din engleză de Nicolae Novac, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 32-34; Marian Buchler, Uşa, traducere din germană de V. P., în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 129; Mario Cruz, Atavism, traducere din portugheză de Nicolae Iancu Păltinişanu, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 140; Domingos Carvalho da Silva, Elegie, traducere din portugheză de Nicolae Iancu Păltinişanu, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 141; Hölderlin, Die Heimat, traducere din germană de Grigore Nandriş, în „Drum”, anul IV, nr. 1, ianuarie-martie 1968, serie nouă, p. 3; Mihai Eminescu, The Lake, traducere în engleză de Eglantina Daschievici, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 4; Hermann Lingg, Te-am iubit, traducere din germană de Leca Morariu, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 2.
[72] Nicolae Novac, G. F. Hegel, Fenomenologia spiritului, istorisită de C. Noica, 1962, Central Românesc de Cercetări, Paris, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 18-19; Nicolae Novac, Silviu Crăciunaş, The lost footsteps, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 19; Nicolae Novac, „România”, album, Ed. Episcopia Ortodoxă Română din America, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 77; Nicolae Novac, D. Bacu, Piteşti, Colecţia Dacoromania, Madrid, 1963, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 77; Nicolae Novac, Ştefan Baciu, Poemele poetului pribeag, colecţia „Drum”, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 77; Nicolae Novac, C. Michael Titus, Cuvinte pentru ţară (versuri), colecţia „Drum”, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 96; Vasile Posteucă, Mircea Eliade şi dialectica sacrului, în “Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 114-116; Nicolae Novac, Petru Dimitriu, Incognito, ed. „The Macmillan Cmpany”, în „Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 117; Nicolae Novac, Vasile Posteucă, Băiatul drumului, în „Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 117-118; Nicolae Novac, Scriitori români clasici, în „Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 118; Nicolae Novac, Virgil Ierunca, Româneşte, Editura Fundaţia regală Universitară Carol I, Paris, 1964, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 40-41; Nicolae Novac, Karl Marx, Însemnări despre români, Editura Carpaţii, Madrid, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 64; Nicolae Novac, Vasile Ion Farca, The Falcons of Romania, traducere în engleză de Eli Popa, Colecţia Culturală a Uniunii şi a Ligii, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p., 64-65; Nicolae Novac, Nicu Caranica, Povestea foameni, Destin, Madrid, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 65; Nicolae Novac, G. M. Cantacuzino, Scrieri, Editura Fundaţia Regală Universitară Carol I, Paris, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 116-117; Nicolae Novac, D. Bacu, Acolo şezum şi plânsem, Colecţia Dacoromania, Madrid, 1964, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 117; Nicolae Novac, Romania is a song, Colecţia Culturală a Uniunii şi Ligii, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 117; Nicolae Novac, George I. Pedichi, Marilea Al Eminescu, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 145; Nicolae Novac, G. Serbanesco, Histoire de la francmaçonerie universale, vol. 3, în „Drum”, anul II, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1966, p. 145-146; Vasile Posteucă, Bibliografie zur Landskunde der Bukovina. Literatur bis zum Jahre, 1965, München, 1966, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 7; Ion Cârjă, Doina Oşteanu: Năruind o linişte uitată, Editura „Drum”, Madrid, 1968, 82 p., în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 8; Vasile Posteucă, Ioanichie Monahul, Poeme religioase, Ierusalim, 1968, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 6; Ion Cârjă, Keith Hitchins, The Romanian Movement in Transylvania, Cambridge, Massachussets, 311 p., în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 5; Vasile Posteucă, Ion Dumitru, Forme de etnocid în URSS. Un plan sistematic de rusificare forţară a Basarabiei şi Bucovinei de Nord, Munchen, 1969, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 7; Vasile Posteucă, Nicolae Dima şi Octavian Sigarto, Poeme din închisori, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 7; Nicolae Novac, Ion Cârjă, Întoarcerea din infern, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 2; Vasile Posteucă, Dan Peters, „Little Sonets”, „Good Morning America”, Cleveland, Ohio, 1969, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 6-7; Vasile Posteucă, Ştefan Baciu, Visul, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 10; Nicolae Novac, Poeme din închisori, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 11; nesemnat, Demetrio Gazdaru, Ensayos de filología y Lingüística Románicas, I, La Plata, 1969, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 11; nesemnat, G. Uscătescu, Nou itinerar, Madrid, 1968, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 11; nesemnat, Poeme din închisori, editura „Drum”, Madrid, 1970, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 11; nesemnat, Spiridon G. Focas, Bessarabia in the Political Order of Southeast Europe in the 19th Century, Excerpt din „Acta Historica”, Societatea Academică Română, Roma, 1968, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 11.
[73] Nicolae Novac, „Revista scriitorilor români”, 1962, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 19; Nicolae Novac, “Cuvântul”, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 19; Nicolae Novac, „Unirea”, iulie 1963, în “Drum”, anul I, nr. 1, septembrie 1963, p. 19; Nicolae Novac, „Fiinţa românească”, an I, nr. 1, Paris, 1963, editată de Fundaţia Regală Universitară „Carol I”, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 77; Nicolae Novac, „Stindardul”, nr. mai-iunie, în “Drum”, anul I, nr. 4, 1964, p. 77; Nicolae Novac, „Acta Historica”, tom II, editat de Societatea Academică Română, în “Drum”, anul I, nr. 4, martie 1964, p. 77; Nicolae Novac, „Revista Scriitorilor Români”, nr. 2, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 95; Nicolae Novac, „Prodromos”, în “Drum”, anul I, nr. 5, mai 1964, p. 96; Nicolae Novac, „Căminul”, nr. 17, Brazilia, în „Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 117; Nicolae Novac, „Almanachul pribegilor români”, 1963-1964, în „Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 117; Nicolae Novac, „Calendarul America”, 1965, în „Drum”, anul I, nr. 6, iulie 1964, p. 117; Nicolae Novac, „America”, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 41-42; Nicolae Novac, „Solia”, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 41-42; Nicolae Novac, „Unirea”, în „Drum”, anul II, nr. 2, aprilie 1966, p. 41-42; Nicolae Novac, „Destin”, nr. 15, Madrid, 1966, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 65; Nicolae Novac, „Fiinţa românească”, nr. 4, Paris, 1966, în „Drum”, anul II, nr. 3, iunie 1966, p. 65; Nicolae Novac, „Curierul românesc”, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 116; Nicolae Novac, „Acen News”, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 116; Nicolae Novac, „Stindardul”, nr. 93, Germania, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 117; Vasile Posteucă, „Buletin Informativ, Asociaţia Românilor Liberi din Germania, anul XIII, nr. 3-4, decembrie 1968”, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 7; Vasile Posteucă, „Stindardul”, în „Drum”, anul V, nr. 2, aprilie-iunie 1969, p. 7; Vasile Posteucă, „Revista Scriitorilor Români”, München, 7, 1968, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 6; Vasile Posteucă, „Buna vestire”, Roma, oct.-8 dec. 1968, în „Drum”, anul V, nr. 3, iulie-septembrie 1969, p. 6; Vasile Posteucă, „Destin”, Madrid, în „Drum”, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie 1969, p. 7; Vasile Posteucă, „Unirea”, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 6; Vasile Posteucă, „Circulara nr. 16”, Institutul de Cercetări din Freiburg, în „Drum”, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie 1970, p. 7; Nicolae Novac, „Calendarul poporului creştin pe anul 1970”, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 2; Nicolae Novac, „Calendarul Credinţa”, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 2; Nicolae Novac, „National Geographic School Bulletin, nr. 15, 12 ianuarie 1970, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 2; Nicolae Novac, „Chicago Today”, 29 martie 1970, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 2; Vasile Posteucă, „Calendarul Bisericesc, 1970”, Biserica Ortodoxă Română din Regiunea autonomă Voivodina (Iugoslavia), în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 7; Vasile Posteucă, „Limite”, nr. 2, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 7; Vasile Posteucă, „Proacţiunea Catolică Română”, în „Drum”, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie 1970, p. 7; Vasile Posteucă, „Revista Scriitorilor Români”, nr. 8, München, 1969, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 10; nesemnat, Acta Historica, tomus VIII, Societatea Academică Română, Roma, 1968, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 11; nesemnat, „Buna vestire”, în „Drum”, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie 1970, p. 11.
[74] N. Petra, Crestături, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 70; Nicolae Novac, Veşnicul George Coşbuc, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 71-77; Vasile Posteucă, Pe-o brazdă de Colhoz, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 78-79; Doina Oşteanu, Coşbuc, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 80; Vasile Lăpădat, George Casian Coşbuc, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 81-85; G. Perdichi, Aducatorili de sihariche a primuvearalei, traducere în aromână, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 86; Octavian Buhociu, Poezie şi etnografie la George Coşbuc, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 87-105; Al. Petru Silistreanu, Lui George Coşbuc, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 105; George Coşbuc, All Three, traducere în engleză de Eli Popa, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 106-108; George Coşbuc, The Night, traducere în engleză de Margot Jaques, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 108; Ion Cârja, Ingenuitatea în poezia lui Coşbuc, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 109-112; nesemnat, Centenarul George Coşbuc, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 113; George Coşbuc, Girl believe what tge poets write, traducere în engleză de Basile Lapadat Marcu, în „Drum”, anul II, nr. 4, august 1966, p. 119.
